Rar de tot mi se intampla ca ceva sa ma enerveze in asemenea hal incat sa scriu despre asta. De obicei scriu despre lucrurile care ma intriga sau imi fac placere, de foarte multe ori, despre lucruri pe care vreau sa mi le clarific. De data asta am sa scriu despre un lucru despre care uitasem ca exista.
Discriminarea este foarte putin evidenta atunci cand stai intr-un cartier ok, ai un grup de prieteni ok si, la serviciu, un colectiv care isi propune din start sa nu discimineze in nici un fel. Asta constituie ceea ce numesc eu un cocon, adica un soi de lume protejata din care preferi sa nu iesi si in care totul este cat se poate de ok, de linistit, de sigur. Atunci cand primesti de afara semne ca nu totul ar functiona la fel de roz ca in lumea ta fabricata, preferi sa nu le bagi in seama, pentru ca aceste semne te pun in fata unor probleme si numai de asta nu ai timp sau chef.
Dar, cateodata, problema vine din chiar lumea ta. Atunci cand nu stiu ce domnisoara se trezeste sa ii strige unui asa zis prieten "cat de gay esti" in plina strada, punandu-i intimitatea in pericol, atunci cand o alta domnisoara decide ca legea (ironic, chiar legea impotriva discriminarii) este obiectul interpretarilor ei cat se poate de subiective, atunci cand termenului "tiganca" i se alatura aproape automat si "nenorocita"(aceeasi a doua domnisoara) ... este atunci cand lucrurile incep sa strige la cer chiar de langa tine si nu mai poti sa nu le bagi in seama.
Culmea, cele doua domnisoare despre care v-am povestit mai sus se proclama drept foarte tolerante si libere in gandire, amandoua.
Libertatea gandirii lor merge pana a spune ca unui baiat nu ii sta bine cand spala vase. (de unde am putea deduce cat se poate de logic ca unei fete ii sta excelent performand aceste actiuni si ca, practic, orice fata si-ar dori sa faca numai astfel de lucruri care o pun in valoare). Sau, mai departe, libertatea gandirii lor merge pana la a afirma ca sunt gay-friendly si a comenta apoi, impreuna cu toata lumea, la vreo barfa scandaloasa, "la ce te asteptai, doar e gay".
In astfel de situatii, in care singura mea reactie este sa imi vars nervii asupra tastaturii, nu pot decat sa dicriminez la randul meu, si sa ma intreb: "la ce ma asteptam? doar sunt proaste"
Faptul ca doua femei sunt eroinele acestei scrieri incoerente este cu totul intamplator.
24 September 2007
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment